Valoarea în vamă a mărfurilorRegulile de determinare a valorii în vamă a mărfurilor

Regulile de determinare a valorii în vamă a mărfurilor

21619

Regulile de determinare a valorii în vamă a mărfurilor

Valoarea în vamă a mărfurilor
Valoarea în vamă a mărfurilor constituie baza de calcul a drepturilor de import ad valorem. Declarantului/reprezentantului vamal îi revine responsabilitatea pentru declararea valorii în vamă a mărfurilor și elementelor care se includ în aceasta.

I.  Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit (metoda 1)
Baza inițială pentru valoarea în vamă a mărfurilor este valoarea de tranzacție, adică prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfuri, ajustat, dacă este cazul, atunci când acestea sunt vândute pentru export către teritoriul vamal.

a) Cheltuieli care urmează a fi incluse în valoarea în vamă
Următoarele cheltuieli se adaugă la valoarea tranzacției dacă nu au fost deja incluse în preț.
Transportul și costuri conexe:
- cheltuielile de transport până la locul de introducere (auto sau feroviar, aeroportul sau portul de descărcare);
- orice taxe aferente încărcării, descărcării și manipulării asociate cu transportul mărfurilor;
- costul de asigurare.

Containere și ambalaje: plățile ce urmează a fi efectuate de către importator în legătură cu folosirea și returnarea ambalajului sau containerului se includ în valoarea în vamă, cu excepția cazurilor când acestea sunt plasate în regim de admitere temporară.
Comisioane: orice comisioane de brokeraj, plătite pentru a recompensa agentul vânzătorului sau un terț pentru servicii în legătură cu vânzarea mărfurilor.
Articole auxiliare, livrate de cumpărător și necesare pentru producerea și vânzarea mărfurilor importate (de exemplu: piese, materiale sau unelte speciale de producere sau matrițe).
Mijloace obținute din revânzare: sumele din venitul de la orice revânzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii pe teritoriul Republicii Moldova, care ar reveni, direct sau indirect, vânzătorului.
Redevențe și taxe de licență: plățile efectuate de către cumpărător vânzătorului sau unui terț pentru utilizarea anumitor drepturi de proprietate intelectuală legate de mărfuri (de exemplu: brevete, mărci comerciale, drepturi de autor).

Notă: Toate elementele care se adaugă trebuie să se bazeze pe date obiective și cuantificabile; totodată, alte elemente, neprevăzute de cadrul legal, nu pot fi adăugate.

b) Condiții de declarare a valorii în vamă a mărfii
Metoda 1 se aplică, de regulă, în cazul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare. Preţul efectiv plătit sau de plătit trebuie să fie format din suma plăţilor efectuate sau care trebuie efectuate de cumpărător către sau în beneficiul vânzătorului pentru mărfurile importate şi include toate plăţile efectuate sau care trebuie efectuate ca o condiţie a vânzării mărfurilor importate de cumpărător către vânzător sau de cumpărător către o terţă parte pentru a îndeplini o obligație a vânzătorului. Plata poate fi efectuată sub forma unui transfer de mijloace băneşti fie prin acreditive, fie printr-un instrument negociabil, și poate fi făcută direct sau indirect.

În cazul metodei 1, poate fi acceptat și prețul cu reducere comercială dacă aceasta se atribuie mărfurilor de evaluat, iar în momentul acceptării declaraţiei vamale, în actele comerciale aferente tranzacției, sunt prevăzute aplicarea acesteia, condițiile acordării și cuantumul reducerii.

Totodată, metoda 1 nu se aplică în cazul livrărilor cu titlu gratuit (cadouri, mostre, obiecte promoționale); bunurilor introduse în ţară în regim de consignaţie; mărfurilor importate de sucursale care nu au personalitate juridică; bunurilor introduse în ţară în baza unui contract de închiriere sau de leasing; bunurilor care fac obiectul unui împrumut, dar care rămân în proprietatea furnizorului.

c) Acte necesare declarării valorii în vamă
La anunțarea valorii în vamă, declarantul completează declarația valorii în vamă D.V.1, care se depune concomitent cu declarația vamală.
D.V.1 nu se utilizează în următoarele cazuri:

  • valoarea mărfurilor este mai mică ori echivalentă cu suma de 20 000 euro;
  • în cazul destinaţiilor vamale eliberate/suspendate de plata drepturilor de import;
  • în cazul introducerii mărfurilor de către persoanele fizice;
  • dacă declarantul deține statutul de AEO (agent economic autorizat).

Documentul justificativ referitor la valoarea în vamă este documentul comercial (factura sau invoice-ul) care se referă la valoarea declarată a tranzacției.
Factura comercială conține informațiile de bază despre tranzacție, nu are o formă specifică, este întocmită de vânzător în conformitate cu practicile comerciale standard și se prezintă în original împreună cu declarația vamală.

Datele minime incluse în factură sunt următoarele:
a) datele de identificare ale vânzătorului și ale cumpărătorului mărfurilor ce urmează a fi  evaluate;
b)  numărul și data de emitere a facturii;
c) denumirea, cantitatea, prețul pentru fiecare unitate și valoarea totală a mărfurilor;
d) condițiile și modalitatea de achitare;
e) reducerile și condițiile de aplicare a acestora, după caz;
f) termenul de livrare conform Incoterms corespunzător;
g) mijlocul de transport.

La cererea funcționarului vamal, declarantul trebuie să prezinte, pe lângă actele deja prezentate pentru vămuire, documente suplimentare, în funcție de specificul tranzacției, ce confirmă valoarea anunțată, cum ar fi:

  • contractul și acordurile adiționale, dacă există;
  • documentele de plată în cazul achitării prealabile;
  • contractul (comanda) de acordare a serviciilor de transportare sau factura de expediţie, conform condiţiilor de livrare;
  • poliţa sau contractul de asigurare a mărfurilor, în cazul în care acestea au fost asigurate fie potrivit condiţiilor de livrare, fie la inițiativa declarantului.

Adițional, în cazul în care organul vamal constată divergenţe probate între datele conţinute în actele menţionate și identifică riscul de subevaluare a mărfii, acesta solicită în scris prezentarea  unor acte suplimentare aferente tranzacției de import (de exemplu: contractele cu terţe persoane referitoare la tranzacţiile indirecte; corespondenţa comercială; cataloagele, ofertele de preț (listele de prețuri) ale firmelor producătoare/vânzătorului etc.).

Notă: În cazul în care funcționarul vamal, la momentul vămuirii, nu acceptă valoarea în vamă a mărfii declarată conform metodei 1,  se acordă dreptul la replică maxim 30 zile prin prezentare de acte  justificative sau, la solicitare,  mărfurile se plasează sub garanție.

 

II. Eliberarea mărfurilor sub garanție (amânarea determinării valorii în vamă)
În cazul în care valoarea în vamă nu poate fi apreciată definitiv în procesul vămuirii, mărfurile pot fi eliberate declarantului cu condiția constituirii unei garanții financiare. Astfel, acordarea liberului de vamă mărfurilor este condiționată de furnizarea unei garanții suficiente pentru a acoperi diferența dintre cuantumul care corespunde datelor declarației vamale și cuantumul care ar putea să fie exigibil în final.

În termen de până la 30 de zile, declarantul poate prezenta documente suplimentare pentru confirmarea valorii în vamă. În cazul în care aceste documente confirmă valoarea declarată a mărfii, garanția se restituie. În cazul în care documentele respective nu confirmă valoarea declarată, drepturile de import sunt încasate din garanția constituită.

În cazul în care declarantul nu prezintă în termen informațiile suplimentare sau actele prezentate și nu elucidează suspiciunile asupra veridicității valorii declarate, funcționarul vamal determină de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicând consecutiv metodele prevăzute.

Declarantul, în această situație, este obligat să modifice declaraţia vamală şi să achite drepturile de import recalculate din valoarea în vamă determinată de Serviciul Vamal. Decizia poate fi contestată în termen de 30 zile la aparatul central al Serviciului Vamal și, ulterior, în instanța de judecată.

III. Alte metode de determinare a valorii în vamă
În cazul imposibilității aplicării primei metode de determinare a valorii în vamă, se aplică succesiv alte metode de evaluare, după cum urmează:

  • În baza valorii unei tranzacții cu mărfuri identice (metoda 2) – mărfuri care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce privește caracteristicile fizice, calitatea mărfii şi reputația ei pe piață, țara de origine, producătorul.
  • În baza valorii unei tranzacții cu mărfuri similare (metoda 3) – mărfuri care, deși nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial. La determinarea similitudinii mărfurilor se iau în considerare următoarele caracteristici: calitatea, existența mărcii comerciale, reputația pe piață, țara de origine, producătorul.

Aceste două metode se aplică în cazul în care marfa identică sau similară:

  • este vândută pentru a fi introdusă pe teritoriul Republicii Moldova;
  • exportate în acelaşi sau aproximativ acelaşi moment cu mărfurile care urmează a fi evaluate;
  • este introdusă aproximativ în aceeaşi cantitate şi/sau în aceleaşi condiţii comerciale.

Dacă marfa identică sau similară a fost introdusă în altă cantitate şi/sau în alte condiţii comerciale, valoarea în vamă se ajustează în mod corespunzător, ținând cont de aceste deosebiri.

În cazul în care, la determinarea valorii în vamă a mărfii, drept bază poate fi luată valoarea uneia dintre câteva tranzacții cu mărfuri identice sau similare, se aplică cea mai mică valoare a tranzacției.

  • În baza costului unitar al mărfii (metoda 4). În acest caz, valoarea în vamă se va baza pe preţul unitar corespunzător vânzării acestei mărfi ori vânzării mărfii identice sau similare acesteia în cea mai mare cantitate totală, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către persoane care nu sunt în relații de interdependență cu vânzătorul și cu condiţia deducerii: 

- comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip;
- cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe teritoriul Republicii Moldova;
- impozitelor şi taxelor pasibile de plată în legătură cu importul sau vînzarea mărfurilor.

  • În baza valorii calculate a mărfii (metoda 5), care include:

- valoarea sau preţul materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor lucrări pentru producerea mărfii;
- volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus, de obicei, în cuantumul vânzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de evaluat, fabricate de producători, cu destinaţia ţării de import;
- orice alte cheltuieli pentru transportul mărfii până la locul de introducere a mărfii pe teritoriul vamal.

În cazul în care valoarea în vamă nu poate fi determinată prin aplicarea metodelor de determinare a valorii în vamă, menționate anterior, aceasta se determină în  baza datelor disponibile pe teritoriul vamal, prin mijloace rezonabile compatibile cu principiile şi dispoziţiile generale ale:
a) Acordului referitor la punerea în aplicare a art.VII din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994;
b) art.VII din Acordul General pentru Tarife şi Comerţ din 1994.

  • În baza datelor disponibile (metoda de rezervă) – valoarea în vamă se determină în baza datelor disponibile, în cazul în care valoarea în vamă nu poate fi determinată prin aplicarea metodelor anterioare.  În acest caz, valoarea mărfii este determinată, în cea mai mare măsură posibilă, în baza valorilordeterminate anterior.

Totodată, nu pot fi luate drept bază următoarele:
a) prețul de vânzare pe teritoriul vamal al mărfurilor produse pe teritoriul vamal
b) un sistem prin care, pentru determinarea valorii în vamă, se utilizează cea mai mare dintre două valori alternative;
c) prețul mărfurilor pe piața internă a țării exportatoare;
d) costul de producție, altul decât valorile calculate care s-au determinat pentru mărfuri identice sau similare în conformitate cu art. 80 alin. (3) pct. 4) din Codul Vamal;
e) prețurile pentru exportul într-o țară străină;
f) valorile în vamă minime;
g) valori arbitrare sau fictive.

 

 Legislația: 

Codul Vamal nr.95/2021
Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului Vamal

 

 

Valoarea în vamă a mărfurilor.pdf


filter.type.import
filter.type.export
filter.location
filter.tarim
filter.info
filter.tarifs

No Data

contact-center.title

contact-center.info

contact-center.note

call-center

footer.tip

country

footer.tip.location

footer.tip.street

fax: footer.tip.fax

email: footer.tip.email

phone: footer.tip.phone

footer.info

country

footer.info.location

footer.info.street

fax: footer.info.fax

email: footer.info.email

phone: footer.info.phone

footer.title

footer.content

footer.note